sarma, scotch si maple syrup

m’am saturat de termeni sforaitori precum “scrisoare deschisa” si “lider de opinie”, si dupa cum am spus si in alte dati cei 10 cititori ai mei nu sunt suficienti pentru ca mesajele de aici sa se faca auzite acolo unde trebuie. pentru ca andix e oarecum amuzant, atunci cand isi vede el de treaba lui polara, oricare’o fi ea, sau cand face cugetari haioase pe teme de conducte infundate, insa nu tre’sa isi bata prea tare capul cu tribulatiunile politicesti, deoarece atunci pica in banal si nu mai trebuie bagat in seama. s’au publicat mii de “scrisori deschise” fara nici un fel de rezultat, cel mult lumea a dat din umeri si a mormait “uite si la prostu’ asta” dupa care si’a vazut de treaba. iar “liderii de opinie” sunt asemenea ciupercilor, apar oriunde si in numar mare. daca furi destul incat sa poti sfida o tara intreaga si sa mergi pe strada nepedepsit (click, click), te transformi automat in lider de opinie, iar manelistul pe care l’ai prostit ani in sir cu bere proasta si telenovele te asculta ca teleghidat.

poate nu inteleg eu niste lucruri, dar pentru mine “viata normala” inseamna sa vad un film bun la televizor, sau un spectacol de teatru, sa ma uit la un documentar, sa dau buna-ziua vecinilor fara sa vina automat in discutie fraza “ai auzit ce’a facut X” (politicianul X) si sa nu existe jegi, cristoi, vanturi (!), “moguli” si “tonomate”. poate nu inteleg mai multe lucruri dar haznaua romaneasca se mareste pe zi ce trece, si pute din ce in ce mai tare. si din cand in cand, prin stratul de cacat moale trece cate un Lamborghini si’i improasca pe toti fraierii de pe trotuar – sa nu cumva sa se duca la vot mirosind a spalat.

felicitari, domnilor “ziaristi”, “patroni de presa”, “redactori” si “reporteri” pentru rahatul pe care l’ati imprastiat pe toti peretii. sper ca puteti dormi linistiti, in apartamentele voastre de 50 de metri patrati platite cu credite ucigatoare la banci, dupa ce ati vandut ani de zile Libertatea, CanCan, Atac, TarafTV, Prima, PRO, … nici nu stiu pe cine sa nu trec in lista, totul e o mare mizerie si singura justificare pe care o aveti e lacomia. seful e lacom, vrea 3 Cayenne’uri? foarte bine, ii facem o felatie si ne luam si noi un Golf 5, din banii de prima. ca unde’a mers mia, trece usor si suta. homo homini lupus, si pe scara ierarhica in orice redactie fiecare isi feleaza superiorul, doar-doar o prinde un post mai caldut si o avansare mai lina. daca asta inseamna sa ne tavalim in excrementele unor Becali, Vadim sau Iliescu, ne tavalim, ca avem rate de platit. nu degeaba am plecat de la Zalau, de la mama de acasa, si am venit tocmai la Capitala sa ne facem “ziaristi”. daca Trita Fanita trage o flegma, ne batem pe ea s’o lingem, sa nu vina cumva concurenta s’o haleasca pe toata. pentru ca singura regula pe care o are “jurnalistul” roman este, “sa dau si eu ce’au dat ailalti ca altfel ma bate sefu’.” nu conteaza ca Trita Fanita este presul lui Iliescu, si nu conteaza ca din “Granarul Europei” nu mai pleaca un bob de orz fara acordul lui Trita Fanita, singurul care da licente de export pentru cereale. (da, in ce calitate? buna intrebare!) si de’aia milioane de tarani sunt acum saraci lipiti, cu pensie de 7 lei de la fostele C.A.P.-uri si ara parcela cu calul in anul 2009 – ca sa faca Trita Fanita burta grasa si sa mai cumpere “un apartament la fetita, la Monaco.” va las placerea sa va documentati despre Trita Fanita si singuri, eu nu vreau sa vomit pe tastatura.

felicitari, domnilor “ziaristi” si “producatori” pentru ca ati lasat’o pe alde Teo sa decida ce inseamna cultura in romania, si ce merita aruncat la gunoi. felicitari, domnilor de la CNA, pentru acordarea de licente TV unor Voiculescu, Mitrea si Diaconescu – personaje care aici, in Canada, ar avea cel mult dreptul sa conduca un autobuz la sate sau sa vanda cartofi prajiti intr’un McDonald’s de periferie. felicitari tuturor celor care manipuleaza destinele a milioane de nevinovati cinstiti, ati ajuns la capatul drumului – in fata voastra se asterne acum un urias ogor plin de cacat. nu v’a ajuns ca va place sa va tavaliti in el, trebuia sa trageti dupa voi intreaga natie romana, si sa’i convingeti pe toti ca asa e corect. felicitari Fetei de la Pagina 5, Mondenilor, Carcotasilor, lui Mircea Badea si grupului Divertis – va doresc din tot sufletul sa ajungeti in Guvern, sa conduceti tara cum stiti voi mai bine. si felicitari din nou tuturor aspirantilor la o cariera in presa scrisa si audio-vizuala, romania anului 2009 demonstreaza inca o data ca oamenii care nu se pricep la nimic ajung ziaristi cu legitimatie: pitice machiate cocotate pe o lada in fata DNA-ului, cu microfonul in bot si reflectorul in peruca, sarantoci nespalati cu intrare la Cotroceni si amante de senatori acreditate in Parlament, smecherasi de cartier si proaste pe tocuri care se bat pentru un penis de fotbalist precum si manelisti care semneaza pe post de critici muzicali. sa cresteti mari, ma, si sa faceti un singur trust de presa in romania pentru ca oricum nu mai e nici o diferenta acolo intre nimeni si nimeni… (“Nobody was nowhere” / Tango in Harlem.)

a fi tractorist in romania nu mai e o profesie onorabila. cum e la fel de rusinos sa te faci inginer constructor, profesor, medic, tapiter sau coafeza. pentru acest motiv, coafezele au astazi 1m85, se plimba cu Segway-ul la “Targul de Lux” de la Romexpo si toarna plozi unor grizonati cu doua capete mai scunzi ca ele. iar in timpul liber, numitele coafeze fac emisiune la TV si/sau nasc in direct. manechinele s’au facut politicieni, pentru ca e mult mai rentabil, lautarii dorm si ei in Parlament pentru ca e mereu cald acolo si in general toata lumea feleaza, sodomizeaza sau pur si simplu fute pe toata lumea, in admiratia neobosita a “presei” care mai vede un crac sau o tzatza scapate ici si colo, si eventual se mai bate pe firimiturile care pica din pizza bogatanilor politici. curge bautura, merg caloriferele, soferii asteapta afara in limuzine cu motorul pornit iar factura pentru distractie, sex si almanahe o platiti voi, ba prostilor – da, voi, astia care votati.

am crezut ca politica romaneasca e un spectacol ieftin, insa vad acum ca nu e numai ieftin, ci si prost pe deasupra. e montat intr’un teatru mizerabil, pe scena sunt actori care si’au ratat cariera pana si in Congo iar sunetistii numara oua. scaunele miros a urina, publicul e batran, beat si sufera de Alzheimer iar plasatorii si garderobiera au ciomege la centura – in caz ca vor sa plece spectatorii din sala. pe script se bat vreo trei regizori – unul are semipareza, altul mustata si merge in baston, iar ultimul trage pe furis acetona dintr’o punga. si deasupra scenei, pe un banner de vinilin, sta scris unicul citat inteligent al lui Andrei Gheorghe: “In romania, nimic nu se termina niciodata.”

felicitari.

December 6th, 2009 | Tags: alegeri, andix, bipezi, felicitari, frustrari, mogul, politica, presa, romania, televiziune, tonomat, trust, vot, ziar | Category: porcilor, tetanie romana | Subscribe to comments | Leave a comment | Trackback URL