sa nu arda pomu’ !
in spatele curtii avem doi copaci. pomi fructiferi, cum zice nevasta din prima casatorie. prin copaci, sau mai bine zis pe deasupra lor, trec firele de curent electric care alimenteaza casa noastra, casele de langa noi si casele din spatele casei noastre.
ieri seara, inainte sa ma culc, am vrut sa fumez o tigara aprinsa, ca oamenii mari. ceea ce am si purces sa fac, iesind pe prispa din spate (spune chestia asta cu doua degete in gura) si aprinzand’o la capatul fara filtru.
si cum stateam si fumam, aud oarecum deasupra mea: bzzzzt! si pe urma liniste. mai stau ce mai stau, iar: bzzzzzzt! prima reactie a fost sa ma intreb ce’au pus in tigara, ca eu sigur nu pusesem nimic. dar nu, nu era de la tigara, si nici de la ce bausem (cam 50 ml). era de la varful copacului, care se atingea de firele de curent.
cum am un caracter vag fatalist (batand usor spre paranoia), am adunat copac + fire de curent + seceta + casa de lemn, si rezultatul nu mi’a placut. de fapt, mi’a cam sarit somnul pentru tot restul noptii, intrucat batea usor si vantul, numai bine cat sa mai atinga din cand in cand copacul de firele nenorocite.
azi, de cum am facut ochi, m’am suit in masina si m’am dus la statia de pompieri. ma gandeam pe drum, o sa spuna astia ca sunt cu zmeul, chem pompierii pentru un pom care creste printre cabluri. dar n’a fost asa, ca tipii m’au luat foarte in serios si s’au scuzat ca nu au echipamentul necesar (protectie electrica, that is) sa vina sa opereze copacul, dar sa sun repede de tot la compania de electricitate, ca rezolva ei.
ceea ce am si facut, si juma’ de ora mai tarziu in driveway s’a infiintat un cetatean cu o camioneta, care s’a suit cu un lift special (montat pe numita camioneta) si a retezat crenguta care facea masa. retineti, discutam aici de sambata dimineata, ora 11, cand tot adultul care s’a betivit cu o noapte inainte zace mahmur si numai de munca nu’i arde. cetateanul cu camioneta n’a ras deloc, ba chiar a subliniat ca oricum urma sa ajunga si la noi peste vreo saptamana, dar bine ca l’am chemat acum ca cine stie ce se putea intampla.
si acum o mica intoarcere in timp. tin minte inca foarte clar cum sunam la renel cand ne cadea curentul in bloc, si stateam cu orele… “echipele noastre sunt pe teren, i’am anuntat, o sa vina” – si nu veneau. asta, bineinteles, DACA ti se raspundea la telefon. ca in general suna ocupat, sau doar suna, si nu raspundea nici dracu’…
sau – pentru ca aveam prostul obicei sa ascult conversatiile politistilor pe radio, tin minte cum am chemat politia in doua randuri pentru niscai urgente destul de urgente, si subiectul conversatiei intre ei era “ia vedeti ce vrea nebunul ala din Racota”. sa ne intelegem, “nebunul din Racota” era unul din cei care, platind impozite, platea implicit si salariile politistilor romani.
si astfel, in loc sa mai adaug itemuri in lista cu motive pentru care am plecat de’acolo, o sa incep o alta lista – de ce nu mai vreau sa ma intorc niciodata.