in numele parerii, deschideti!
dupa ouale ce mi le’am luat in geam in urma ultimului articol, simt nevoia de o continuare. as fi trecut peste asta “ca si cum nimic nu s’a intamplat”, si chiar asa ma pregateam sa intitulez urmatorul post, legat de gadgeturi (stay tuned, vine si ala!) insa mi’am facut lectura de dimineata, cateva stiri si cateva bloguri, si am gasit la Cristi o poveste foarte interesanta care, zic, are niscai legatura cu frustrarile mele trecute. ajung imediat si acolo.
un proverb tehnologic contemporan spune, “oamenii se impart in doua categorii: cei care ii impart pe ceilalti in doua categorii si cei care nu’i impart.” si cred ca asta se intampla foarte tare cu romanii. pentru ca m’am intrebat de ce prietenii mei ramasi in tara nu fac nimic, si apoi mi’am dat seama ca n’au ce. ar trebui de fapt sa ii admir pentru rezistenta pasiva de care dau dovada. e ca pe vremea lui Ceausescu: n’aveai ce face, puneai mana pe o carte si citeai. si asa o multime de coafeze au ajuns literate (ba, nu va insult, n’o luati personal!) pentru ca in librarii gaseai un Platon Pardau, un Octavian Paler, un Radu Tudoran sau un Mircea Dinescu, “Exil pe o boaba de piper.” acum lumea nu mai stie cine sunt Fratii Jderi, pentru ca scolile s’au stricat, in schimb scriem despre o multime de lucruri bune si ne informam, pentru ca nu ne’au taiat (inca) Internetul. iar in librarii nu mai avem ce sa cautam, ca sunt rafturile pline de pizde si labagii.
ce’are asta cu povestea lui Cristi, care s’a trezit cu frigiderul plin de carne incercand sa discute civilizat cu un “A-blogger”? pai are, pentru ca delimitarea dintre oamenii care vor sa spuna ceva cu adevarat si aia care isi dau cu parerea doar ca sa se “auda scriind” e putin tulbure si uneori, de la 9000 de kilometri, e usor sa confunzi, rupt de realitatile cotidiene pe care doar ti le mai amintesti (cazul subsemnatului). targetul lui Cristi e clar, blogul lui e despre bloguri si se cheama “scrie.ro”, chiar daca, la fel ca noi toti, nu scrie doar despre asta. si de’aia imi vine sa ii spun lui Cristi, “daca te bagi in taratza te mananca porcii”. inteleapta vorba avea bunica.
si asta ma aduce la obiectul discutiei de la el de pe blog - anume, un blogger. din categoria aia, “blogger profesionist”, daca intelegeti ideea. cersitul de reclama, dormitul cu SEO in pat si micile stunt’uri publicitare facute doar ca sa creasca traficul mi se par complet trase de par. seamana cu disperarea celor care se inscriu in MISA, pentru ca n’au nici un Dumnezeu si simt nevoia unui scop in viata, altfel existenta lor fiind complet fara rost. MISA le da ashram’uri, dragoste netarmurita (si nelimitata, ei au reusit sa invinga BTS’urile prin concentrare) si o linie pe care trebuie s’o urmeze, adorarea lui guru pana la fundul portofelului. astorlalti, bloggingul le da acelasi lucru: un scop in viata, pentru ca n’au altul. si la urma urmei, care e diferenta dintre dandiaconescu, revistacancan si “A-bloguri” in romania? ca eu nu vad vreuna evidenta. au acelasi public tinta: semidoctii pe care’i fute grija de altul, religioasele care merg pe tocuri la Inviere, gogomanii care nu se spala dar urla ca altii put a transpiratie. iar asta largeste si mai tare prapastia dintre oamenii cu bun-simt, aia putini care’au mai ramas, si… si restul, marea majoritate.
ma omoara mentalitatea asta de “baba cu sacosa”. baba cu sacosa are pareri despre orice, parerile ei sunt intotdeauna absolute si corecte, iar daca indraznesti sa o contrazici iti trage o sacosa in coaie. mai mult, baba cu sacosa trebuie sa stie absolut tot, pentru ca doar asa poate sa se afle’n treaba si sa clampane la infinit despre orice: operatie, curva de la etajul patru, coada la varza sau criza financiara. si daca va inchipuiti cumva ca babele cu sacosa sunt doar femei peste 60 de ani, cu batic pe cap si galosi, va inselati amarnic: exista o gramada de “babe cu sacosa” de 20-30 de ani, cu laptop, blog si niscai cunostinte despre web.
ma intorc asadar la prietenii mei pe care i’am criticat (retoric, da?) mai devreme. si pe care’i citesc in continuare. poate ca pana la urma asta o fi calea: in mijlocul furtunii, sa ai curajul sa te pisi contra vantului si sa speri ca altii au sa iti urmeze exemplul. e drept, asta nu va indrepta lucrurile peste noapte, asa cum s’ar intampla intr’o revolutie adevarata. dar daca e o virtute sa ai rabdare, sa se aleaga incet graul de neghina, atunci da, admir, jos palaria. din considerente personale, am preferat varianta rapida si garantata, sa nu mai trebuiasca sa inghit porcarii pe toate caile vizuale, auditive si respiratorii. rabdarea nu’i virtutea mea, “n’am organ” pentru ea. iar revolutie de unul singur n’am putut face. dar poate vor altii, si poate stiu ei cum. zalex citeste, am vazut carti in casa si la Adi si nici ceilalti cu care am stat de vorba nu mi s’au parut niste impiedicati.
nu in ultimul rand, am observat ca toti cei pe care’i vizitez s’au tinut departe de reclama. rankingul in zelist, technorati si alte “inventii” nu e cine stie ce, si poate ca asta e un lucru bun: inseamna ca mai exista viata si in afara blogului, parerile sunt pe locul doi si nimeni nu mai moare daca n’are dreptate. zicea un poet pe care nu l’am placut in scoala: “E usor a scrie versuri / cand nimic nu ai a spune.” dar cine se mai duce la scoala in ziua de azi?
November 3rd, 2008 at 11:41 am
hehee, misto!
) Dar te intreb: oare nu esti si tu putin confuz? Adica pe de-o parte deplori starea din tara, nesimtirea si chiar teama “traditionala” a romanului de tzaranoiul comunist, de securist, de politicianul necioplit, de sectorist, si in final de …”baba cu sacosa” din noua blogarime. Pe de alta, daca-i mai vine unuia, din bun simt (frigiderul nu-l am plin, era cat pe ce sa-ti trimit o poza 
– si nu vad locul ironiei asteia aici), sa mai sustina (rar) ca Pamantul e totusi rotund, nici atunci nu-ti place. De plans, ca a intrat vreunul in cocina de porci, nu s-a plans nimeni. Nu-i cazul. Suntem oameni mari si cunoastem bine riscurile 
. Nu lua orice insemnare simpla referitoare la haiduciile unuia de pe privat drept plangere. Era doar informare.
In rest …nu stiu, le-ai zis bine. Dar tot nu inteleg: propui si vreo solutie? Sau e doar consemnarea unei stari de lucruri, pe care o constatam mereu, dar ne trezim in aceeasi “intepenire in proiect”? In ce ma priveste, am renuntat de mult sa ma mai bat cu morile de vant (ca asta scriam, nu?).
November 3rd, 2008 at 11:54 am
am propus solutie, mi’am furat’o. n’am propus, mi’am furat’o iar. sunt impartit intre dorinta onoratilor cititori de a povesti din Canada, ca le place, si a mai arunca o vorba grea cand pute ceva in romania. si acolo pute mereu ceva, stii bine. de unde si confuzia.
cred ca daca ma stabilesc la ceva, blogul asta moare. sa’ti exemplific printr’o parabola: de cate ori am lucrat undeva, a fost ok pana mi’am facut carti de vizita. dupa aia imediat am plecat in alta parte.
November 3rd, 2008 at 12:07 pm
haha!
) Cu cartile de vizita: STIU! Am si eu maldare in sertar, le mai tin de maculatura…
Uite, eu n-am vrut si nu vreau decat sa ma simt liber sa vorbesc despre tot si despre toate. Fara pretentia (doamne fereste) ca spun numai inteligentze (ba uneori chiar stiu cati porumbei mai ies
). Cand insa vreun “teh brogfather” ma tot freaca la urzica fara ca eu sa mai am de-a face cu el, imi mai vine s-o zic pe-aia cu “ce mama dracu, e destul!”. Vrea sa fie “rege”? Bine, frate, cum vrea el 
). Doar sa nu ma puna s-o repet si eu, ca nu pot. Macar asta am castigat la astia 9000km distanta, sa nu mai spun ce-mi baga pe gat mai stiu eu ce nenorocit de prin Romania, ca altfel dau de dracu’ sau ma umple de samanta.
PS: ti-am recitit textul si-am inteles mai bine unde batzi. Valid ce-ai scris, dar zau ca nu-i mare diferenta intre noi: si eu, ca tine, scriu cand mai am ceva de zis. Fara sa ma ascund, fara sa ma rusinez, fara sa ma bat cu pumnii in piept. “Vitejia” pot s-o aibe altii
November 4th, 2008 at 6:51 pm
Ma inscriu si eu in lista celor care nu au nimic cu RO pt simpul motiv ca am plecat de-acolo acum 4 ani. De ceva vreme nici macar ziarele romanesti nu le mai deschid. Am inghitit prea multe mizerii cit am stat acolo.
Oricum, e bine sa tii treaz spiritul romanesc. Asteptam si ceva pozitiv…. eventual despre Canada.
Printre altele, sint eu singurul care observa sau sint multi timpiti la volan chiar si aici in CA?
November 4th, 2008 at 7:28 pm
@karl: nu esti singurul. si nu uita ca in aceasta tara exista emisiunea “Canada’s Worst Driver.” asta mi’a dat de gandit si acum 3 ani cand am fost doar in vizita…
November 4th, 2008 at 10:07 pm
hai mai, ca-i o placere sa conduci pe-aici
. Eu am facut cativa mii de km asta vara prin Franta si Elvetia. La francezi deja m-am speriat. Nevasta-mea se intorsese insa din Romania. Si mi-a zis sa fiu optimist, ca acolo se conduce mai oribil 
November 6th, 2008 at 1:26 pm
n.a.: am sters “discutia pe teme spirituale” de aici. nu’si avea rostul.
@karl: nimic personal.
November 7th, 2008 at 9:50 am
Stii ca la Romanica, creierele au intrat in greva?
November 7th, 2008 at 11:10 am
@Adrian: cine’i ala din dreapta, Hitler?
November 7th, 2008 at 11:41 am
nu stiu ca televizorul meu e ca filmul in anul 1900. Mut!
November 8th, 2008 at 2:48 am
Mie mi s-a parut foarte intersant ce ai scris in acel comentariu, chiar daca era destul de… dur. Am povestit cuiva (noroc ca am salvat discutia) si m-a rugat sa te intreb daca ai fi de acord sa vorbesti cu un avocat despre evenimentele acelea. Marturia ta ar fi foarte binevenita.
November 8th, 2008 at 1:04 pm
@kitty: in toti anii in care am lucrat in romania, am fost papusa manipulata a unora sau altora – trusturi de presa, patroni, “tonomate”, etc. e posibil sa fie asa cum spui tu si marturia sa fie binevenita, dar nu am intentia sa mai am de’a face cu romania decat prin prisma comentariilor si a lucrurilor pe care le observ si le discut aici, pe blog. romania pentru mine este acum la trecut, si asa intentionez sa ramana.
orice lucru administrativ, cat de mic, este de la sine exclus. orice tine de hartii, marturii, procese, este de asemenea exclus. nu ma consider cetatean roman si probabil ultimul lucru pe care o sa’l mai am de’a face cu acel stat va fi sa le trimit 1200 de euro ca sa imi retraga cetatenia. cu parere de rau, raspunsul este nu. nu vreau sa mai sprijin cauza nimanui pentru ca acolo totul este gresit. si acesta este motivul pentru care mi’a parut rau ca “mi’am dat drumul la gura”, si de’asta am si sters comentariul impreuna cu discutia care l’a provocat. va urma curand o scriere despre manipularea jurnalistilor… vazuta de un fost jurnalist. da, aici pe blog.
November 9th, 2008 at 10:00 am
La multi ani mah si scuze ca am percutat de abia astazi!!!
November 10th, 2008 at 4:53 am
Inca o dovada ca e foarte sanatos sa poti spune si “NU”, fiindca toate au o limita. Datul cu parerea infratita cu bascalia le intilnim zilnic. Genul asta de contrajudecata devine o mocirla in care orice gind lucid si sanatos se ineaca. Rabdarea are si ea o limita insa la romani, virtutea asta devine mai mult o moleseala amestecata cu teama. Asa ca nu deschideti oricui, nu e sanatos si nici civilizat!
P.S. Oamenii de afaceri straini pot capata cetatenia romana “in cazul in care au investit in Romania sume (…) de peste 5.000.000 de Euro.” Prin urmare, Andix, posezi un lucru de o bogatie covirsitoare…:)
November 10th, 2008 at 11:38 am
@valeo: cumpara careva?